Traducerea se plateste, literatura nu…

(...)
Important critic si istoric literar, profesor universitar, academician, autor, printre altele, al unei lucrari fundamentale, „Istoria critica a literaturii române (2008), directorul revistei „România literara”, ambasador al României la UNESCO,
Nicolae Manolescu a fost distins cu Ordinul National Steaua României în grad de Mare Cruce, cea mai înalta distinctie a statului român. Daca, înca din 1963, deja apreciat, devenea membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR), fara sa aiba macar o carte publicata, astazi este, reconfirmat, presedinte al USR.

Recent, la Galati, a vorbit cu scriitorii filialei S-E a USR despre problemele breslei. Interesant a fost de pilda sa aflam si situatia promovarii scrisului românesc în Occident, unde editurile, spune criticul, trebuie sa plateasca „cu versul si nu se admite sub
40 euro poezia, fie un hai-ku, fie un sonet”, pe când la noi „mai e mult pâna departe”… Sectia de traducatori români, desi numeroasa, traduce în proportie de 99 la suta doar din limbi straine în româna, nu si invers! Invers? „Intra în atributiunile ICR (Institutului Cultural Român), nu în ale noastre”, USR. În plus, traducatorul într-o alta limba „ar trebui sa fie Acolo”, explica reputatul critic. „Am fost si la Comisia Europeana, am fost chiar eu, într-o problema legata de traduceri, si… n-as vrea sa ma mai duc a doua oara, în conditiile în care în panelul la care am participat discutia era cât anume se plateste traducerea”, a mai spus criticul. „Eu nu puteam sa le spun ca traducerea se mai plateste, dar literatura nu… Si nu puteam nici sa spun cât se da pe traducere, pe pagina, în România… Pâna la urma a trebuit sa le spun, dar în loc sa le spun doi-trei euro pe pagina, le-am spus sapte-opt, ca sa ma dau si eu mare. Trebuia sa fiu si eu patriot, nu? Si tot au crezut ca glumesc. Între 20 si 30 euro se plateste în alte parti.”

L-am întrebat pe critic: Ati vorbit despre vizibilitatea mondiala a scriitorului, v-as întreba si despre vizibilitatea criticului. Dumneavoastra aveti un proiect personal, ca sa fiti un critic tradus si, prin critic, sa fie cunoscuti si scriitorii nostri? "Daca vorbim de traduceri, mi-au aparut doua carti - una în Anglia, alta în Franta, carti de eseu, nu de critica propriu-zisa, dar nu e o problema: eu am 74 de ani anul acesta, nu ma intereseaza sa fiu tradus… Iar pentru ceilalti scriitori, problema nu trece, din pacate, prin mâinile noastre, trece prin mâinile Institutului Cultural Român."  (...)

Victor Cilinca 
7 decembrie 2013
Viata libera, Galati
citeste articolul integral



*  *  *

Pretul culturii în Uniunea Europeana

(…)
Dialogul literaturilor

Dialogul între culturi înseamna si traduceri literare.
În cadrul Programului Cultura, se poate finanta integral traducerea operelor beletristice dintr-o limba europeana într-alta. Prin limba europeana se întelege si o limba regionala, nu doar nationala, la care se adauga greaca veche si latina.

Aplicantul nu poate fi traducatorul, ci editura care trebuie sa propuna o serie de cel mult 10 carti si dovedeste ca dispune de resurse pentru a le tipari si distribui.

Traducatorul român va primi 9.06 euro pe pagina (1500 de semne), ceea ce dupa cum stim este mult peste tariful obisnuit în piata interna. N-am reusit însa sa aflu, cu toate ca am cerut explicatii responsabililor de la Bruxelles, cum s-a fixat aceasta suma forfetara. Caci limbile europene nu sunt egale în viziunea Comisiei Europene.
Cea mai scumpa limba este considerata
suedeza (28.99 euro pe pagina), iar cea mai ieftina turca (8.37 euro).

Evident, exista diferente privind costul vietii cotidiene de la o tara europeana la alta care influenteaza direct constructia bugetului unui proiect de cooperare.
Transportul, hotelul, diurna, serviciile nu au acelasi pret în tarile Uniunii.
Însa nu pot nici întelege, nici accepta ca o pagina tradusa în suedeza este de trei ori mai costisitoare decât o pagina în româna, ca efortul, presupunând aceeasi investitie de talent si competente, al traducatorului în fata unei carti pe care trebuie s-o recreeze în alta limba este apreciata atât de diferit de la o tara la alta.

Se impune, totusi, o precizare:
traducerile de poezie nu se subsumeaza regulii sumei forfetare.
(…)

Vladimir Simon
România literara,
numarul 41, 2009

Cum se traduce o carte

(...)
... m-am gândit sa scriu
un mic ghid pentru uzul scriitorilor care cred ca volumele lor ar merita traduse în strainatate. Dar cine nu crede acest lucru despre creatia sa?!

Iata cum vad eu lucrurile:
Trebuie, mai întâi, facuta o distinctie între creatia literara propriu-zisa (proza, poezie, dramaturgie) si eseu, critica literara si textele academice. Îi sfatuiesc pe toti doritorii sa se lupte pentru a fi acceptati de edituri prestigioase, care au o buna difuzare. Si în Occident exista escroci, adica edituri de mâna a o mia, simple tiparnite care traiesc din mila finantatorilor locali, dar al caror impact e egal cu zero. Daca doriti doar sa va impresionati soacra, sunt bune si ele. Dar daca ambitionati sa intrati într-o competitie culturala adevarat, evitati-le. O simpla accesare a siteurilor va lamureste daca e vorba de o firma solida sau de o escrocherie.

Cea mai sigura metoda pentru prozatori, poeti si dramaturgi e sa-si caute un
agent literar. Ei pot fi descoperiti fara dificultate pe internet. În opinia mea, cel mai bun ghid este, pentru domeniul anglo-saxon, The Literary MarketPlace, un catalog cuprinzator al agentilor literari, cu descrierea domeniilor în care sunt specializati. De asemenea, o excelenta sursa este si The Writer’s Market. Înainte de a-i contacta, pregatiti traducerea unui fragment si descrierea în una-doua pagini a cartii / proiectului.
Nu apelati la traducatori români, ci la nativi. Din fericire, în ultimii ani numarul lor a sporit considerabil, si datorita programului de pregatire a tinerilor traducatori care a functionat în cadrul ICR, în parteneriat cu Centrul cultural Palatul Mogosoaia. În aceasta prima faza, va trebui sa finantati traducerile din buzunarul propriu, deoarece, din câte stiu, niciuna din institutiile din România nu are un program de sprijinire a acestor activitati.

Odata pregatite traducerea si prezentarea,
adaugati un CV si insistati asupra eventualelor premii pe care le-ati primit. O mica antologie de texte critice (tradusa si ea) nu poate decât sa ajute. Nu va descurajati daca primul agent caruia v-ati adresat nu se va arata entuziasmat. Încercati cu al doilea, cu al treilea, pâna veti descoperi omul capabil sa vibreze la creatia dumneavoastra. Nu are niciun rost sa va considerati jignit, înjosit, terfelit pentru ca ati fost refuzat. Motivele pot fi cu totul altele decât cele imaginate de dumneavoastra: poate ca agentul e suprasolicitat, poate ca specializarea lui e mai îngusta decât rezulta din descriere etc. Va veti convinge, insistând, ca nu exista teorii ale conspiratiei, ca lumea nu va dispretuieste pentru ca sunteti român si alte bazaconii. Daca ati scris o carte buna, ea îsi va gasi drumul, în ciuda tuturor obstacolelor.

În cazul autorilor de texte literare eseistice sau academice (criticii literare propriu-zise nu-i dau, în clipa de fata, sanse prea mari) lucrurile sunt, pe de-o parte mai simple, pe de alta, mai complicate. Ele sunt mai simple deoarece editurile universitare accepta propuneri directe. Operatiunile premergatoare sunt identice: o prezentare a cartii, plus un fragment relevant în traducere. De obicei, editurile solicita si completarea unui chestionar complex, menit sa ajute si în perspectiva difuzarii cartii. Lucrurile pot fi complicate din trei motive: pe de-o parte, pentru ca intrati într-o competitie acerba, cu sute si mii de alti solicitanti care lupta cu ghearele si dintii pentru a-si vedea cartea publicata, deoarece de ea depind un post sau o promovare. În al doilea rând, pentru ca exista specializari destul de înguste si puteti constata ca sub titulatura „literatura” sunt luate în considerare doar anumite categorii (de pilda, „feminism afro-american”, „literatura Caraibelor”, „postcolonialism asiatic” etc.). În fine, majoritatea editurilor universitare, îndeosebi din Statele Unite, sunt ideologizate la extrem. Daca textul pe care l-ati propus nu se revendica explicit marxismului (sau chiar leninismului), sansele de a fi luat în considerare sunt reduse.

Exista si mari edituri academice independente, cu impact planetar indiscutabil. Din câte-mi dau seama, în clipa de fata ele tind sa depaseasca în prestigiu editurile universitatilor, mult prea sectare si restrictive, migrând adeseori spre spatii marginale ori ultraspecializate. Cum si în aceasta zona exista actori fraudulosi, trebuie sa fiti atenti la doua criterii. În primul rând, interesati-va daca editura publica pe baza referatelor externe (peer-reviews). Daca nu, evitati-o, deoarece e vorba cu siguranta de o întreprindere dubioasa. Îl al doilea rând, întrerupeti orice demers daca editorii pretind bani pentru a va publica. Daca e o editura serioasa, va sti sa-si gaseasca singura finantarile, în caz ca e vorba de carti valoroase, dar cu un tiraj, inevitabil, mic.

Prin urmare, solutii exista. Trebuie doar sa credeti în valoarea propriului scris si sa fiti decisi sa luptati pâna la capat. Probabilitatea de a va îmbogati din publicarea cartilor în strainatate e minima. Dar stiind ca v-ati luptat pe terenul lor, cu armele lor, si ca i-ati învins, veti avea cel putin certitudinea ca munca pe care ati depus-o în singuratatea mesei de scris de acasa n-a fost inutila.

Mircea Mihaies
România literara
numarul 24, 2013
citeste articolul integral

Filiala Bucuresti  Proza - Uniunea Scriitorilor din România
- despre traducerea literara, decembrie 2013 -
Promovarea literaturii prin traducere
Cât costa traducerea unei paginii
Agent literar sau traducator ?

BUCURESTI
PROZA
engleza - 26 euro
estoniana - 21 euro
finlandeza - 26 euro
franceza - 26 euro
germana - 27 euro
greaca - 20 euro
maghiara - 21 euro
islandeza - 36 euro
chineza - 36 euro
ebraica - 36 euro
italiana - 29 euro
letona - 20 euro
lituaniana - 18 euro
malteza - 18 euro
norvegiana - 25 euro
poloneza - 18 euro
portugheza - 18 euro
româna - 11 euro
sârba - 16 euro
rusa - 16 euro
ucraineana - 16 euro
slovena - 17 euro
spaniola - 23 euro
turca - 10 euro.

Pentru
traducerea operelor poetice (în cazul acestora nu se poate aplica un barem), a fost propusa suma maxima de 15.000 euro pe volum, oricare ar fi limba tinta.

(Pentru comparatie, veti gasi într-o pagina alaturata si tarifele existente în Ghidul Programului Cultura 2007 - 2013 asa cum erau fixate anterior, la începutul lunii mai 2010. Desigur, în cadrul urmatorului Program, Europa Creativa 2014 - 2020, care va beneficia de aproape 1,5 miliarde de euro, tarifele pentru traducerile literare vor fi revizuite.)

Institutul Cultural Român si-a creat doua instrumente importante de lucru pentru traducerea si publicarea autorilor români peste hotare : programul TPS (Translation and Publication Support Programme) si programul Publishing Romania. Între 2006 si 2013, prin intermediul acestor programme au fost publicate în strainatate peste 400 de volume.

… Dar, fara îndoiala, multe alte elemente ar trebui avute în vedere atunci când se pune problema promovarii literaturii noastre prin traduceri.

Veti gasi în textele de mai jos câteva informatii despre modul în care poate fi abordata traducerea unui volum, despre tarifele folosite pentru o pagina tradusa, despre alegerea traducatorilor…                                                                                                                                               
                                                                                                                       
                                          Aurel Maria Baros
Agent literar sau traducator ?...  Cât costa traducerea unei pagini ?...   
Promovarea literaturii
prin traduceri…
Cei mai multi dintre scriitori nu cunosc mecanismele prin care este tradusa astazi beletristica în Europa sau în Statele Unite
ale Americii, de exemplu, pentru a lua în discutie doua mari directii catre care se îndreapta interesul tuturor.

Este ignorat deseori un element esential : institutia care se ocupa de promovarea autorului prin traducere.
În zona anglofona,
agentiile literare preiau sarcina de a propune editurilor anumiti
autori sau anumite traduceri litarare. În zona francofona,
traducatorii literari actioneaza ca niste agenti literari : numai ei pot sa propuna editurilor un nume sau un titlu.

La noi, nu este cunoscut, de asemenea,
nici pretul unei traduceri literare, cu atât
mai mult cu cât tariful pe pagina - si chiar dimensiunea paginii - difera de la tara la tara.

De exemplu, pagina conventionala are
1500 de caractere (spatii incluse) în Franta si în general în Europa ocidentala, spre deosebire de pagina folosita în editurile noastre pentru masurarea unui text. (În România, dupa modificarea legii drepturilor de autor la începutul anilor ’50, pagina conventionala a ajuns la 2000 de semne inclusiv spatiile, si anume 33 de rânduri x 66 de caractere pe rând.)

În cursul anului 2012, Institutul Cultural Român (ICR) a decis ca începând din 2013 sa foloseasca niste tarife forfetare pe pagina în derularea proiectelor privind traducerile literare. Nivelul onorariilor, se spune în comunicatul pe care ICR-ul l-a remis presei, este în acord cu propunerile Comisiei Europene incluse în Ghidul Programului comunitar Cultura 2007-2013, actualizat în 2012. (Acest Program
- cu un buget de 400 millioane de euro - are în vedere dezvoltarea cooperarii culturale transnationale dintre operatorii culturali din tarile Uniunii Europene precum si dintre acestia si cei din alte tari participante la program.)

Pentru
traducerea unei pagini standard (1.500 de semne fara spatii), ICR-ul a stabilit urmatoarele rate fixe (tarife exprimate în euro) în functie de limba în care se face traducerea (limba tinta) :

albaneza - 16 euro
bulgara - 15euro
croata - 16 euro
ceha - 14 euro
daneza - 25 euro
olandeza - 25 euro

retur Despre

tarife traducere literara în 2010

Agentii literare

Burse. Rezidente
Festivaluri internationale. Concursuri
Literatura lumii


retur Actualitate